Minciuna

Minciuna..minciuna are picioare scurte, uneori.Cu toţii minţim, unii mai des, alţii mai puţin, alţii mint când vine vorba de lucruri serioase, alţii o fac sub formă de glumă, dar oare o fi minciuna ceva bun sau ceva rău, o fi o calitate sau un defect?Sunt persoane care nu ştiu să mintă sau pur şi simplu nu pot, alţii care o fac foarte bine, ea poate fi întradevăr folositoare, dar cu siguranţă nu e un lucru bun.Minţind, ascundem adevărul şi într-un fel, ne minţim şi pe noi înşine.Aceste minciuni ne opresc de la a fi liberi, de la a fi împăcaţi cu noi înşine şi le opresc de la aceste lucruri şi pe alte persoane.Putem face bine uneori printr-o minciună, dar alteori putem să încurcăm sau să facem rău ascunzând adevărul.Ascunzând adevărul, recunoaştem practic că nu reuşim să îl înfruntăm, nu reuşim să îi rezistăm sau, nu îl suportăm.Evitând minciunile învăţăm să facem faţă adevărului, să nu exagerăm şi mai mult, ne ferim de anumite situaţii în care te poate băga minciuna atunci când nu o mai ajută picioarele.Dacă vei folosi o minciună repercursiunile nu vor probabil foarte mari, dar dacă vei continua să legi o minciună de alta şi să ascunzi complet adevărul vei observa că la un moment dat ceea ce spui nu mai are coorenţă şi eşti pus în jenanta situaţie de a recunoaşte că ai minţit.E mult mai greu să recunoşti cuiva zeci de minciuni decât una singură.Aşadar, zicala de mai sus este destul de adevărată, dar depinde şi de minciună.Unele lucruri trebuie păstrate secrete sau din anumite motive, adevărul trebuie amânat.Atunci să zicem ca am putea folosi o minciună, dar să nu uităm totuşi să nu ascundem nimănui adevărul prea mult pentru că atunci îi luăm şanşa de a-l înfrunta şi de a-i face faţă şi ne minţim şi pe noi înşine.