Şi a trecut şi Sfântul Andrei,şi ziua în care ne-am sărbătorit originile daco-romane, şi a început oficial luna cadourilor.Din fericire sau nefericire, "după buget", cum ar spoune un personaj al lui Caragiale. E minunat să vezi zâmbete, bucurie, şi să simţi căldura sărbătorilor alături de cei dragi.Doar că, în ultimii ani, am cam pierdut sensul lor.E luna cadourilor, total de acord, doar că de cele mai multe ori ne place să primim cât mai multe şi uităm să dăruim.Să nu uităm că e mult mai frumos să faci un cadou.Apoi noţiunea de cadou , în zilele noastre se reduce la câteva lucruri banale, strict materiale(cu tristeţe, pe un site care avea drept titlu "n idei de cadouri", îţi oferea una singură(un set de parfumuri şi creme), diferenţa era doar numele firmei. Oare chiar atât de lipsiţi de imaginaţie am devenit?Ne limităm la cadouri strict materiale, fără un strop de originalitate, şi mai ales, dragoste. Pentru că nu pot accepta ideea că ,dăruind primul parfum găsit pe raftul unui magazin , ai pus în el o părticică din sufletul tău. Poate că acestă binecunoscută criză financiară va avea şi o parte pozitivă, ne va incita la creativitate şi la daruri mai pline de căldură spirituală. Personal, abia aştept Crăciunul, şi ador această parte a anului, deja am câteva idei de cadouri pentru cei dragi.De asemenea, o ultimă sugestie, să nu uităm că sărbătorim Naşterea Domnului şi un an nou , aşa că ceva cât de mic care să amintească de acest lucru ar fi mai mult decât potrivit într-un dar cu ocazia sărbătorilor.Şi nu uitaţi de urări!(cuvintele sunt importante şi pot avea un farmec aparte, spuse din suflet). (Cu speranţa că, fiecare dintre noi, va face măcar un dar în aceste zile minunate!) La final, o melodie care îmi place mult şi care îndeamnă tocmai la dragoste, pentru că viaţa este extrem de scurtă.
O întrebare pe care mulţi şi-o pun, pot oare cumpăra banii fericirea?Păi, fericirea este cu siguranţă ceva spiritual, este scopul vieţii noastre şi este probabil unul din cele mai profunde sentimente.Cum ea poate fi diferită de la o persoană la alta, este şi greu s-o definim.Ea nu poate fi explicată concret, dar poate fi simţită şi sunt sigur că fiecare dintre noi a simţit-o la un moment dat.Este ceva care vine din tot sufletul, din adâncul nostru şi care are la bază, de cele mai multe ori, un motiv.Mulţi oameni caută această fericire în tot felul de moduri, de multe ori fiind chiar dezamăgiţi că aceasta nu li se arată, dar la o observare mai atentă ne putem da seama că ea este în noi, este în noi şi asteaptă ca noi să ne dăm voie să fim fericiţi.De cele mai multe ori acesta este motivul lipsei ei, faptul că nu ne putem permite să fim fericiţi ori asociem neaparat acest sentiment cu prezenţa unui motiv.Fericirea nu este dependentă de nimic, nici măcar de acel motiv în lipsa căruia puţin oameni zâmbesc.Deci, fericirea e ceva spiritual, ceva ce vine din interior.Cele spirituale sunt mult diferite de cele materiale, lucrurile materiale situându-se într-o cu totul altă sferă decât cele spirituale.Deci, nu putem spune că banii pot cumpăra fericirea.Ea nu ar putea fi cumpărată şi nici nu ar putea avea vreodată vreun preţ.Banii sunt doar unul din motivele de care noi oamenii ne legăm atât de mult şi fără de care considerăm că nu putem fi fericiţi.De câte ori nu ne propunem să ne cumpărăm sau să facem ceva după care ne promitem că vom fi fericiţi şi nu ne vom mai dori nimic?Cu siguranţă ni s-a întâmplat de nenumărate ori şi totuşi, după ce am obţinut ce vroiam am constat dezamăgiţi că nu am găsit fericirea la care ne aşteptam sau nu ne-a ţinut atât de mult pe cât vroiam.Deci, ne dorim altceva, dorim să urcăm pe altă treaptă după care ne spunem că vom reuşi în sfârşit să fim fericiţi, dar nu vom fi.Un alt lucru care ne împiedică de multe ori să fim fericiţi sunt probleme de zi cu zi.Nu poţi fi fericit când te gândeşti că ai ceva de rezolvat, spunem noi.Ne gândim că dacă am avea bani, aceste probleme ar dispărea şi prin urmare mult râvnitul sentiment ar fi mult mai uşor de obţinut.Dar cheia spre acel echilibru pe care-l căutăm şi implicit cheia spre fericire nu stă în posesie, în a avea cât mai multe.Probleme vom avea întotdeauna, indiferent de cont şi indiferent cine am fi, aşa este viaţa şi aceste probleme, chinuitoare de multe ori, sunt "condimentele" ei prin care trebuie să trecem cu capul sus, cu curaj şi încredere pentru că trăitul este până la urmă şi o luptă.Se spune că fără puţină ploaie nu am mai putea preţui soarele, aşa este şi cu probleme care ne chinuie în viaţa de zi cu zi.După cum spuneam, ne gândim că având mai mulţi bani, problemele nu vor mai exista, dar nu este deloc aşa.Ni se pare ceva normal să avem şi să ne folosim de lucrurile din jurul nostru.Venim acasă, avem ce mânca, cu ce ne îmbrăca şi multe altele.Le vedem în fiecare zi ca pe nişte lucruri fireşti şi nu ni se pare nimic deosebit, ba chiar suntem nemulţumiţi,vrem mai mult.Un om care nu are casă, ce mânca şi nici pe departe condiţiile în care oamenii de rând trăiesc se gândeşte probabil că daca ar fi în locul unuia ca noi ar fi fericit pentru totdeauna şi toate problemele lui ar dispărea.Ce şi-ar mai putea dori?Ar avea mâncare, haine, adăpost.Dar nu este aşa, ajuns în postura la care visează va fi încântat şi lipsit de probleme un timp după care i se va părea ceva normal, care i se cuvine şi va constata şocat că şi acum probleme se ivesc ca şi înainte.Prezenţa banilor nu înseamnă lipsa problemelor.Ele vor continua să apară oricum.Pentru oamenii bogaţi, există unele chiar mai apăsătoare decât cele pe care le avem noi.Frică că ar putea pierde ceea ce au şi ajunge mai jos decât sunt poate fi un stres insuportabil pentru un om bogat şi nu prea poate fi alungată.Odată cu această problemă vine automat şi dorinţa de mai mult.Aşa cum noi ne dorim să avem mai multe, aşa şi cei bogaţi vor mai mult decât au, iar dacă nu reuşesc să obţină teama ca "izvorul" lor de "fericire" să sece devine din ce în ce mai mare şi chinuitoare.Pe lângă asta, chinul de a menţine acea avere crează şi el destule probleme care îi fac chiar şi pe bogaţi nefericiţi şi lipsiţi de timp pentru a se bucura de ceea ce au.Banii pot simula fericirea, o fac chiar foarte bine.Sunt asemenea unui drog, te duce în altă lume dar sentimentul pe care ţi-l dă când te trezeşti din starea euforică nu este deloc unul plăcut.Banii îţi pot oferi anumite lucruri, dar îţi şi pot limita libertatea.Aceştia te pot face foarte uşor să devii sclavul lor, te pot face chiar să uiţi de fericire, să nu-ţi mai doreşti decât să ai mai mult şi să nu pierzi ce ai.Deci practic banii te leagă de o mulţime de lucruri de care nu ar trebui să depinzi.Da, sigur, te pot ajuta să te distrezi, dar distracţia nu e tot una cu fericirea.Te pot ajuta să ai, dar a avea nu e tot una cu a fi fericit.Fericirea este totuşi ceva atât de frumos, ceva ce ar trebui să vină din noi şi pe care să ne-o oferim reciproc, este păcat că noi oamenii o limităm la un lucru atât de banal, atât de monoton şi lipsit de farmec cum sunt banii.Trebuie să ne ferim să ne limităm întreaga existenţă la bani.Fericirea e scopul vieţii noastre, reprezintă practic lucrul pentru care noi luptăm, pe care încercăm să-l atingem.Valoare unui om stă într-un fel şi în acest scop al lui.Când nu poţi estima valoarea scopului tău, a fericirii pe care ţi-o doreşti eşti cu siguranţă mai sus decât cineva a cărui scop şi motivul pentru care el trăieşte îl constituie un preţ, oricât de multe zerouri ar avea el.Fericirea nu poate fi calculată în bani, ea nu este un simplu produs, este ceva pentru care trebuie să luptăm, ceva care vine din noi şi din oamenii importanţi pentru noi.Fericirea adevărată este cea pe care nu ţi-o poate lua nimeni, ceva ce ai şi ştii sigur că va rămâne al tău pentru totdeauna.Aceasta ar putea fi o parte a fericirii şi cu siguranţă o vilă sau o maşină nu s-ar încadra aici.Fericirea stă în oameni, în reuşite personale, în linişte, în frumos.Dacă staţi să vă gândiţi la ce ţineţi cel mai mult de pe lumea asta, veţi constata că acel ceva sau cineva nu costă nimic.Desigur, există numeroase căi de a te apropia de fericire, dar e puţin probabil ca banii să fie una eficientă.Te vor duce probabil destul de aproape, dar nu ţi-o vor putea oferi niciodată pe deplin.Mulţi dintre cei bogaţi nu sunt împăcaţi cu ei înşişi, acesta este iarăşi un lucru foarte important.Dacă eşti împăcat şi mulţumit de tine însuţi poţi fi sigur că deţii ceva ce mulţi şi-ar dori.Fericirea nu este deci ceva material, gândul că ea ar putea fi cumpărată asemenea unui obiect rămâne doar un vis, unul urât.Banii nu îţi pot oferi decât o iluzie a ei sau în cel mai bun caz îţi pot oferi o fericire "bolnavă", una falsă.Ea stă şi poate fi oferită şi de oameni, oamenii de care avem nevoie, prietenii şi familia.Pe aceştia nu îi vom putea cumpăra niciodată cu bani sau am putea cumpăra doar nişte falsuri, nişte oameni de proastă calitate, care nu ne-ar face viaţa mai frumoasă, ba dimpotrivă.Există într-adevăr o avere care ne poate face fericiţi, cea spirituală, cea care nu rugineşte şi nu poate fi furată, pe aceea trebuie să ne bazăm.Spuneam şi în alte articole despre acea "avere personală" pe care o reprezintă amintirile proprii.La fel, şi aceea ar trebui să însemne ceva valoros pentru noi, ceva care cu cât va fi mai plină de oameni şi de lucruri frumoase, cu atât ne va face mai fericiţi.Fericirea poate veni deci dintr-o mulţime de lucruri şi locuri, banii nu se prea numără printre ele, poate doar ne place nouă să ne minţim aşa.Fericirea costă probabil răbdare şi puţin mai multă înţelepciune.Mai jos este un documentar despre fericire şi bani şi una din piesele mele preferate, the simple things.Vă doresc să fiţi cât mai fericiţi.
Toată lumea in jurul meu discută despre bani. Părinţii, prietenii, cunoştinţele, toată lumea e interesată de bani. Eu inţeleg că e criză, dar nu trebuie să ne "crizăm" după bani. Imi căutam un job de vară, si părinţii mei vin cu "geniala" idee să plec din ţară sa muncesc 3 luni acolo...pentru ce ? Pentru ca acolo se fac bani. In 3 luni de zile aş putea face mii de euro. Aşa, si am să vin cu 2-3 mii de euro acasă şi ce am să fac cu ei ? Intrebându-l pe colegul meu, primesc un răspuns prompt: maşină. Aşa, deci se duc banii pe maşină. Întreţinere, taxe, benzină mi le plateste el ? Căci nu am să pot pleca din nou, acum trec a 12-a. Voi fi nevoit să stau închis in casă tot anul, k na.. trebuie să învăţ, vine bacul. Aşa, deci am să mă intorc de la muncă, voi avea maşină, dar nu voi avea bani de benzină, si nici timp când să ies la plimbare. Continui discuţia cu ai mei, şi incep să îmi scoată ochii, că ei muncesc de la vârsta adolescenţei. Aşa, şi asta e problema mea ? Eu vreau să termin scoala, să intru la o facultate, am alte planuri. Încerc sa le dau câteva motive pentru care nu aş dori să plec din oraş vara asta; nici măcar in plimbare, excursii, că nu voi avea bani. În primul rând vreau să îmi fac majoratul, să mă distrez...dar nu se prea poate. Ei bine, ştiu că viaţa nu e uşoară, şi că trebuie să munceşti ca să trăieşti bine, dar nu îmi place faptul că ai mei gândesc că eu le cheltui banii,şi că, împlinind 18 ani, trebuie să îmi câştig singur existenţa. Asta doar pentru că ei nu ai destui bani pentru ei. Ştiu că au destule datorii, şi destule probleme, dar credeam că mă vor înţelege si susţine să ajung ceea ce îmi doresc, dar incep să înţeleg că sunt o povară pentru ei?. Oricum doresc să mă angajez, să am un ban al meu, dar nu să plec peste hotare să vin cu mii de euro acasă, să îmi sacrific vacanţa doar pentru bani. Oare doar părinţii mei au asemenea gânduri "comuniste" ?Vreau să îmi petrec şi eu vacanţa aşa cum îmi doresc eu, mai ales că voi face si 18 ani,dar NU SE POATE! M-am distrat destul, trebuie să şi muncesc. Pentru ce ? Pentru bani bani bani.... Cu aceşti bani îmi voi cumpăra sănătate, fericire, dragoste, prieteni, timpul pierdut, poate în viitor o familie, etc.
Un citat spunea: "Cu bani poţi să ai orice, se spune. - Nu, nu se poate. Poţi să cumperi mâncare, dar nu poftă; medicamente, dar nu sănătate; paturi moi, dar nu somn; cunoaştere, dar nu înţelepciune; strălucire, dar nu confort; distracţie, dar nu bucurie; colegi, dar nu prietenie; servitori, dar nu fidelitate; păr cărunt, dar nu onoare; zile liniştite, dar nu pace. Coaja tuturor lucrurilor o poţi obţine pe bani, dar nu sâmburele. Ăsta nu poate fi obţinut pe bani."
Banii nu aduc fericirea, dar o întreţin :)
PS: Nu mă aflu chiar in situaţia de mai sus, m-am referit că(,)cam asta se întâmplă in general, intre părinţi si tinerii care implinesc 18 ani.
Teleshoppingul, este acela pe care Îl găsiţi pe toate posturile tv dimineaţa, care are chiar un canal propriu şi care, vă prezintă produse sau servicii "inedite şi de foarte bună calitate".Ideea cu acel canal dedicat exclusiv acestui tip de comerţ mediatic nu a fost rea, dar ceea ce rămâne în continuare enervant la teleshopping este faptul că acesta este difuzat pe multe dintre posturile pentru care oamenii prezintă interes destul de des şi de mult.Este, ca şi gumele date rest la magazin, ceva băgat pe gât.Pe lângă faptul că nu este difuzat doar într-o anumită zi sau doar pe un anumit post, teleshoppingul este şi puţin exagerat.Actorii folosiţi în astfel de reclame sunt de cea mai proastă calitate şi se vede extrem de clar după expresiile de pe chipul lor şi vocea lor că sunt cât se poate de falşi.Discuţiile dintre persoanele care prezintă respectivul produs sunt cât se poate de reci şi de forţate, este ca şi cum ar vorbi 2 roboţi.Pe lângă moderatori, mai sunt chestionate şi alte persoane, care "ar fi folosit produsul".Acele persoane sunt şi ele la fel de false ca moderatorii şi putem spune mai mult ca sigur că nu au achiziţionat sau folosit vreodată produsul despre care vorbesc.Probabil sunt şi ei plătiţi, ca şi moderatorii să spună lucruri bune despre acel produs, să îl laude şi să îl scoată în evidenţă ca fiind unul foarte calitativ, meritându-şi din plin banii.Aceste reclame sunt pline de astfel de exagerări, auzim pe parcursul lor mărturii uşor penibile.Aparatul "gimno-fă" mi-a schimbat viaţa radical, înainte eram gras şi chel, familia mă părăsise, nu mai aveam prieteni şi mi se stricase şi maşina.De când am început să folosesc acest uimitor aparat, doar cinci minute pe zi, viaţa mea s-a îmbunătăţit radical.Acum, deşi am 53 de ani arăt ca la 23, mi-am cumpărat o maşină nouă din banii pe care i-am obţinut apucându-mă de modeling, familia şi-a dat seama ce a pierdut şi s-a întors la mine, am chiar şi o amanta care îmi pipăie muşchii făcuţi cu "gimno-fă".Recomand tuturor să cumpere aparatul acesta, vă va schimba radical din toate punctele de vedere plus că este foarte bun pentru sănătate.Poate că e suficient pentru a păcăli nişte oameni mai creduli, dar probabil că ceilalţi ar prefera mai degrabă o reclamă sinceră, fără scenete prosteşti, care să prezinte adevăratele calităţi ale produsului şi modul lui de utilizare etc.Dacă traiul nostru ar fi atât de drastic îmbunătăţit de..să zicem centura sauna-belt, atunci am vedea pe stradă numai oameni cu această centură sub cămasă.De multe ori, aceste produse care ne sunt prezentate la tv sunt destul de proaste şi chiar nu au deloc efectul dorit sau au un efect de 10 ori mai mic decât cel prezentat în reclamă.Oamenii pot fi foarte uşor păcăliţi şi exact de această strategie se folosesc cei care vor să îşi vândă marfa.Cine ştie câţi oameni sună şi comandă acele produse.Mulţi dintre cei care sună sunt chiar oameni bătrâni, care probabil, uimiţi de puterea centurei sauna-belt sau de aparatul "gimno-fă" care poate să îţi redea tinereţea în doar 5 minute pe zi, sună şi cumpără uitând şi de costurile de transport şi de tot.Cert este că, nu toţi cei care le cumpără sunt şi mulţumiţi.Pentru a atrage, producătorii invită chiar vedete sau persoane publice în studio ca să spună oamenilor cât de deosebit este acel ceva de pe stoc şi cât de mult vor pierde dacă nu îl vor comanda.Unii producători vin chiar ei în studio şi asemena ţiganilor care strigă pe străzi că vând covoare ţipă în ecran despre cât de bune sunt umeraşele sau inelele lor şi ţi le prezintă timp de jumătate de oră făcându-ţi zeci de oferte în mai puţin de 5 minute.Vă mai ofer încă 5 umeraşe la preţul de doar 499 de lei, asta da afacere, sunaţi acum şi primiţi şi o unghieră absolut gratuit!!!da, aţi auzit bine, unghiera ABSOLUT GRATUIT!!!.Atunci când producătorii sunt străini aduc în studio şi câte o traducătoare care oboseşte încercând să redea ceea ce zice înfocatul vânzător.Aşadar, fiţi atenţi ce cumpăraţi de la tv şi nu uitaţi, dacă sunaţi în primele 5 minute primiţi şi o răzătoare în formă de moş Crăciun.Sunaţi acum!!
Cât de importanţi sunt banii pentru noi?Foarte importanţi ar raspunde mulţi dintre noi,dar oare banii sunt întradevăr lucrul care ar trebui sa fie pe primul plan în vieţile noastre?Eu zic că nu,banii sunt bineînţeles necesari dar nu sunt scopul vieţii.Unii sunt atât de înebuniţi de ideea de a avea bani încât nu se mai gândesc la ce ar face cu aceştia,ci pur şi simplu visează doar să îi aibă fără un plan concret de a face ceva sau de a-şi îndeplini vreun vis cu ei.Banii îţi oferă,în zilele noastre,un statut de care nu poate beneficia orice om"de rând" ca de exemplu:eşti din ce în ce mai ocolit de lege,ai dreptul la replică,la exprimare,eşti tratat de oameni cu politeţe şi bun simţ,eşti întâmpinat frumos în locurile în care mergi,dar totuşi,îţi pot cumpăra aceştia fericirea?Probabil că nu.Oamenii te vor trata cu respect,dar nu din cauză că în sinea lor te-ar respecta cu adevărat,ci probabil pentru că le este frică că i-ai putea concedia sau că nerespectându-te ar fi nevoiţi să suporte alte consecinţe.Nici prietenii tăi probabil nu vor sta cu tine pentru că te plac aşa cum eşti tu şi pentru că ţin la tine într-un oarecare fel ci pentru că ai bani iar în weekend îţi permiţi să îi duci cu maşina ta de lux până la mare sau la munte,unde bineînţeles,împins de linguşelile lor le vei plăti şi cazarea.Nu e o problemă,doar ai bani.Iubita sau soţia ta poate că te iubeşte puţin,dar dacă tu ai 50 de ani iar ea 20 tinzi şi tu să crezi că îţi iubeşte mai mult banii şi statul pe care il oferi,altfel,ar fi fost şi ea cu unul de vârsta ei,nu?Rudele tale îţi dau telefoane şi te întreabă cum îţi merge din ce în ce mai des.Poate că le pasă de tine,poate că se pregătesc să-ţi ceară un împrumut sau poate că aşteaptă să le răspunzi:"nu prea bine".La semafor,stai în cea mai bună maşină,dar nu poţi să nu îi observi pe ceilalţi şoferi care se uita la tine şi la maşina ta cu o expresie pe faţă care nu sugerează tocmai prietenia.Dacă eşti un om cu foarte mulţi bani,nu poţi să ieşi singur să te plimbi prin parc,trebuie să mai iei cu tine încă doi oameni ca nu cumva celor care nu se bucură de statul tău să le vină vreo idee.Ţi-ai construit o vilă,dar aseară ţi-a aruncat o piatră în dormitor muncitorul pe care l-ai concediat luna trecută.Ai relaţii,cam peste tot,dar oare te-ar mai ajuta cineva dacă n-ai mai fii cine eşti,sau mai bine dacă banii tăi nu ar mai fii ai tăi?Poate că da,poate că nu.Da,ai o lenjerie de mătase pe pat,dar poţi să dormi când ştii că mâine ai şedinţa cu asociaţii care dacă nu iese bine pierzi mulţi bani şi nu o să mai poţi să-ţi alimentezi maşina care îţi consumă 11 litri.Trebuie să angajezi pe cineva să-ţi ducă şi să-ţi aducă copii de la şcoală,singuri nu prea poţi să îi laşi.Soţia ta vrea să o duci în tări străine,tu o iubeşti dar parcă,nu atât de sincer.Te trezeşti peste ani stând din ce în ce mai bine cu banii,dar copii tăi sunt deja la facultate,iar tu nici nu ştii la ce şcoală au terminat gimnaziul,pentru că ,nu prea ai avut timp de ei,ai muncit să le fie bine nu?.Ei se laudă cu tatăl lor,dar adevărul e că nu l-au mai văzut de ceva timp pentru că e plecat în Elveţia să semneze un contract.Deci,oare banii chiar ne fac fericiţi?Poate că da,într-o anumită măsură,dar atunci când devin din ce în ce mai mulţi te pun în situaţia de a nu te mai putea bucura de ei,pentru că începe să-ţi fie teamă că-i pierzi.Începi să strângi,să munceşti,cu gândul că îi vei folosi odată şi odată şi te vei opri să te bucuri de ei.Banii,cu cât ai mai mulţi,devii mai mult înconjurat de zambete false,glume seci,băuturi fine şi oameni care au tot felul de aşteptări de la tine.Banii sunt,după mine,cel mai ciudat drog din câte există.Când nu îi ai simţi nevoia să îi ai,când ai puţini simţi nevoia de mai mulţi pentru că nu îţi ajung,când ai cât îţi trebuie ţi-e bine,dat te gândeşti că dacă cu atât ţi-e bine,cum ţi-ar fi oare cu dublu sau triplu?Şi de aici,putem spune că ei încep să-şi facă efectul,te fac să te simţi şi bine ,dar îţi fac şi mult rău şi te fac să uiţi de multe lucuri mai importante pentru tine,pentru viaţa şi familia ta,asemea unui drog care înăuntru îţi provoacă extaz,dar cu timpul îţi şi distruge organismul pentru că tu simţi nevoia de el din ce în ce mai des şi din ce în ce mai mult.Când ai bani,nu îţi mai ajunge ca înainte 50 de lei să te facă fericit o zi sau două,acum îţi trebuie 6000 de euro şi îţi dai seama că defapt,toţi banii pe care i-ai agonisit,nu au făcut decât să te îndepărteze de fericire,să ţi-o scumpească,atât de mult,încât deşi strângi din ce în ce mai mulţi bani nu mai poţi să o cumperi,sau în orice caz nu definitiv pentru că preţul ei creşte mereu... Mai jos am anexat o melodie a lui Charlie Winston care are nişte versuri interesante despre bani şi despre fericirea pe care o aduc ei.Merită ascultată.Videoul e clipul original al piesei.
