Frică

Frica, un sentiment sau un instinct?Frica, într-un fel sau altul, apare la toţi dintre noi.Cu toţii avem temeri.Nimeni nu poate admite că nu are temeri sau că nu i s-ar face frică niciodată, în nici o situaţie.Acest lucru este tipic oamenilor, este modul prin care pshihicul nostru ne anunţă când suntem în pericol sau într-o situaţie care prezintă risc.Frica are mai multe forme şi se poate manifesta în mai multe feluri de la persoană la persoană.Ea se poate manifesta şi în forma grijilor pe care cu toţii le avem cum ar fi grija de a nu întârzia la servici sau într-un anumel loc, grija manifestată faţă de cineva apropiat în anumite situaţii, grija legată de anumite situaţii în care urmează să ne implicăm.Fiecăruia dintre noi i-a fost măcar de câteva ori frică.Teama nu este mereu determinată de un fapt concret ci şi de anticiparea unuia, de obicei negativ.Există mai multe tipuri de temeri:
-Agorafobia este frica de spaţii din care ar fi dificil de ieşit sau în care ajutorul altei persoane ar fi greu de obţinut.
-Ranidafobia este frica de broaşte
-Bibliofobia este frica de cărţi
-Sociofobia este frica de comunicare
-Xenofobia este frica de străini
-Islamofobia este frica de cultul islamic
-Chemofobia este frica de substanţe artificiale
-Hematofobia este frica de sânge
- frica de animale ( insecte, şoareci, şerpi)
- frica de înalţimi (balcoane, parapete, schele, drum în pantă)
- frica de apă (scufundarea capului sub apă, înotat in apă adâncă)
- frica de furtuni (tunete, fulgere)
În unele cazuri frica nu poate fi pe deplin controlată de noi, ea manifestându-se într-un mod inexplicabil faţă de lucrurile sau situaţiile menţionate mai sus deşi acestea nu constituie neaparat un pericol sau o eventuală ameninţare.Aceste tipuri de temeri sunt "vindecabile" prin metode pshihologice şi prin exerciţii de voinţă.Unii dintre cei care suferă de frica de animale, înălţimi, bibliofobie etc. reuşesc să se vindece de fobiile lor cu ajutorul specialiştilor dar mai ales cu ajutorul voinţei şi pshihicului propriu.O frică de o intensitate extremă, persistentă, sesizată de către subiect ca fiind iraţionlă se numeşte fobie.Acestea se pot vindeca şi pot fi de intensităţi mai mari sau mai mici, unii trăind cu câte o astfel de frică întreaga viaţă.Ne confruntăm aproape zilnic cu acest sentiment, chiar dacă nu în această formă.Poate că nu tuturor ne e frică de aceleaşi lucruri sau nu în aceeasi măsură, dar fiecare om trebuie să îşi recunoască, mai întâi lui înşişi, că are temeri, griji faţă de anumite lucruri etc.Un prim pas important spre învingerea temerilor este acesta - recunoaşterea lor, conştientizarea acestora şi apoi înfruntarea lor.Înfruntându-ne temerile ne putem descoperi curajul pe care nu credeam să îl avem, putem deveni mai puternici în faţa unor astfel de situaţii şi ne putem descoperi calităţi ascunse.Nu trebuie şi nu are rost să ne ascundem diferite temeri sau să nu le recunoaştem.Dacă ţi-e teamă de ceva nu înseamnă că nu eşti curajos, ba dimpotrivă, atunci ai ocazia să demonstrezi şi ţie şi celorlalţi cât eşti de curajos şi de apt de a-ţi înfunta temerile.Odată conştientizate şi înfruntate temerile dispar încetul cu încetul, dar ameninţări apar pe tot parcursul vieţii noastre şi trebuie să ne învăţăm să ni le stăpânim, controlăm şi învingem devenind astfel din ce în ce mai puternici în faţa acestora.Iată câteva sfaturi pentru înfruntarea temerilor:
-Confruntarea trebuie să se facă sub controul dvs.Confruntarea este indicată numai dacă doriţi acest lucru sau dacă trebuie să vă depaşiţi teama.
-Înfruntaţi-vă progresiv temerile, începând cu aspectele mai puţin importante. Dacă vă este frică de animale, veţi privi mai întâi doar fotografii, apoi filme, apoi veţi face vizite la crescătorii etc.
-Confruntarea trebuie să fie de durată: trebuie sa acceptaţi situaţia agasantă suficient de mult ca spaima dvs. să se reducă la jumătate.
-Confruntaţi-vă regulat cu situaţiile care va provoacă teama.
Deci să fim conştienţi de prezenţa sau de posibilitatea apariţiilor temerilor noastre, să învăţăm să luptăm împotriva lor şi poate vom reuşi să le eliminăm şi să devenim mai "curajoşi" şi mai puţin temători.